SexDex - Acasa
arrow Acasa arrow Tineri arrow Abuzul sexual arrow Trauma produsa de incest
Meniu principal
Acasa
Noutati
Tineri
FAQ
Legaturi
Cautare
Formular conectare
Utilizator
Parola
Salveaza

Ai uitat parola?
Nu ai cont? Creaza unul
Sistem sanitar
Cabinete PF
Spitale
Contraceptive
 

Notice: Undefined variable: row in /home7/sexdex/public_html/mambots/content/simpleboard.discussbot.php on line 21

Notice: Trying to get property of non-object in /home7/sexdex/public_html/mambots/content/simpleboard.discussbot.php on line 21
Trauma produsa de incest PDF Tipareste E-mail
Evaluare utilizatori: / 23
SlabPerfect 

Ce este traumatic in cazul incestului ? Este actul in sine acela care violeaza codurile conventionale ale comportamentului social sau familial ? Este asa cum a sugerat Freud, memoria evenimentului care poarta in sine incarcatura unor orori reprimate ? De fapt ce este ceea ce cauzeaza suferintele victimei ? Sa fie vorba despre violul fizic, incarcatura imagistica a actului, oroarea acestuia ?

Pentru a pune in context aceste intrebari ca si altele, voi incerca o foarte scurta descriere, care este in special intalnita in cazul unor victime al abuzurilor savrsite de parinti. O femeie in jurul varstei de 20 de ani, retrasa, incordata si inhibata, a afirmat in timpul terapiei ca, atunci cand avea 6 ani, tatal ei s-a urcat la ea in pat. Obisnuia sa faca acest lucru cand fata adormea. Trezita de atingerile lui, fata se prefacea ca doarme cand tatal isi freca penisul de ea. In cele din urma, o ruda l-a prins pe tata in timpul acestui act, fapt ce a dus la indepartarea acestuia din familie. Mama impreuna cu fiica au trebuit sa se mute la oras, unde au fost nevoite sa traiasca la limita saraciei timp de multi ani. Fata s-a gasit astfel intr-o situatie de totala dependenta de mama ei, pe care o descria ca fiind o femeie foarte dura. Intr-adevar, ea parea preocupata in timpul sesiunilor terapeutice mai degraba de momentele de raceala si de asprime ale mamei, iar despre tatal ei si despre incest aducea vorba numai ocazional.

Imaginea mamei nu este un lucru neobisnuit atunci cand se lucreaza cu victimele incesturilor. De ce totusi era atat de preocupata fiica de mama sa, o femeie pe care o caracterizase ca fiind foarte dura, o figura aproape masculina ? Sa fi fost personalitatea masculina a mamei un factor care a contribuit la turnura pe care a luat-o destinul copilului, in masura in care tatal trebuia sa-si caute "intimitatea" sexuala in alta parte ? Reprezinta actul comis de catre tata o penetrare comisa de catre mama ? La urma urmelor ea il accepta ca sot, o lasa pe fiica ei in grija lui si intr-o anumita masura ea poarta raspunderea pentru violarea fiicei ei. Cum altfel putem sa ne explicam relatia plina de probleme a copilului abuzat cu propria sa mama, care cel mai adesea este parte integranta a acestei situatii ?

O femeie se poate casatori cu un barbat care este atragator din cauza unei impulsivitati infantile, selective si intense si este foarte probabil ca mai tarziu, sa devina un partener crucial in ceea ce priveste abuzul savarsit asupra copilului. Astfel, unde este cazul ne vom putea concentra asupra situatiei in care mama nu reuseste sa vina in intampinarea primelor nevoi ale copilului si din aceasta cauza va facilita in tacere apropierea dintre copil si tata, pentru satisfacerea anumitor placerii interzise.

Toate aceste lucruri se pot intampla, iar o persoana specializata in studii clinice si practice trebuie sa aiba o minte deschisa in acesta privinta.

Tatal isi destructureaza functia

Intr-un anumit sens, atunci cand tatal comite un incest, el destructureaza relatia sa copilul. In acest moment el inceteaza de a mai fi tatal, deoarece el a incalcat legea "in Numele Tatalui" ( Lacan, 1977, p.218 ), actionand in numele altei persoane. El va actiona asadar in numele mamei, sau, mai exact el reprezinta trupul mamei si anihileaza falusul ca obiect intrapsihic ce faciliteaza evolutia copilului catre independenta. Falusul reprezinta tot ceea ce nu tine de notiunea de mama, iar identificarea cu acesta il ajuta pe copil sa iasa din relatia pre-Oedipiana cu mama sa. Victima incestului se va vedea totusi aruncata inapoi in relatia cu mama sa, acea mama a primilor trei ani de viata. O astfel de regresie este o trauma temporala, o deformare a timpului, pe masura ce copilul este transportat intr-o perioada trecuta a vietii lui. Dintr-o astfel de deformare psihica a timpului ( care difera de o fixatie ), victima va retrai experienta mamei. Dar cine va fi acesta mama ? Ea este deja foarte diferita de cea originala, in masura in care tatal s-a urcat in patul copilului sub acoperirea trupului mamei, insa de aceasta data trupul mamei va avea un penis.

De ce tatal care isi molesteaza copilul este trupul mamei ? Imi inchipui ca acest lucru se intampla pentru ca tatal exploateaza recenta experienta a copilului pentru a avea acces la patul si la trupul acestuia. Este eronata afirmatia ca un copil doreste ca tatal sa comita actul incestuos. Cred ca trasaturile si caracteristicile de tata, mai ales ca factor erotic, se gasesc in afirmarea numelui sau, realizata in parte prin mentinerea trupului sau departe de trupul copilului si facilitand astfel nevoia copilului de a se desprinde din intimitatea data de apropierea corpurilor. Tatal construieste totul pe baza absentei create intai de catre mama, atunci cand aceasta pleaca de langa sugar pentru a se intoarce mai tarziu. Dupa cum isi imagineaza copilul, in unele privinte, ea intra in lumea tatalui (spatiile "plecarii", distanta, separarea ) pentru ca mai apoi sa revina

Cand tatal comite incestul, el intra din punct de vedere psihic, in pielea mamei. Este in natura rolului ei sa stea culcata langa prunc, sa-i dea acestuia sa suga, sa-l tina in brate, sa-l protejeze si sa fie cea dintai perna a acestuia. Astfel, mama va fi perceputa ulterior, in mod inconstient, ca o parte activa in actiunea de molestare, deoarece tatal a intrat in trupul mamei si a exploatat relatia mama-copil in scopul de a avea acces la acesta din urma. Copilul va avea un sentiment de vinovatie deoarece mama il va primi pe tata in pat, ceea ce constituie o incalcare a modului restrictiv al mamei de a supraveghea relatiile dintre trupuri.

Victima incestului va tinde apoi sa-si aminteasca calitatile masculine ale mamei deoarece tatal avea aceasta postura hibrida de tata-mama cand a comis incestul. Unul dintre secretele impartasite inconstient ale acestei intalniri este faptul ca reprezinta destructurarea tatalui si prezentarea unui barbat impotent, a unui barbat-mumie, care incearca sa-si imparta penisul ca pe un obiect al covictimizarii. Cand copilul este lasat cu mama sa, dupa ce tatal a fost destructurat, fata va imagina o mama falica din doua motive. In primul rand, pentru ca aceasta este imaginea confuza a tatalui. In al doilea rand, ea cauta sa gaseasca falusul la mama, pentru a descoperi o structura psihica ce-i va permite sa se diferentieze de trupul mamei. Unul dintre efectele traumatice ale crimei comise de catre tata este acela de a trimite copilul inapoi intr-o relatie confuza cu mama, pe masura ce tatal isi evapora functia sa structurala prin propria sa mumificare, iar copilul se concentreaza asupra calitatilor falice ale mamei, in scopul descoperirii unei structuri de diferentiere. Din aceasta cauza cred ca unele dintre victimele incestului vorbesc mai mult despre personalitatea mamei si despre relatia lor aceasta, decat despre abuzul savarsit de tata. Daca victima va realiza o imagine a unei mame slabe, atunci ea va ramane prinsa intr-o lume slaba si nestructurata, o lume a "mumiilor".

Inversarea schemei structurale a personalitatii ( schimbarea topografica)

Ce inseamna sa te duci la culcare, sa adormi, poate chiar sa si visezi si apoi sa fii trezit de prezenta sexuala a tatalui ? Tatal reprezinta unul dintre primele obiecte cu incarcatura sexuala. Astfel apare o ocazie pentru copil de a se folosi de acest obiect sexual, insa nu asa cum ar dori acesta. Actul savarsit de catre tata va inversa directia dorintei sexuale a copilului. Obiectul cu incarcatura sexuala va spune : " iata-ma, sunt aici pentru ca tu sa-ti folosesti visele pentru mine ", lucru ce constituie o inversare aparuta in viata instinctuala. Modelul topografic are menirea de a realiza o harta a calatoriei impulsurilor corpului pe masura ce acestea cauta sa capete o reprezentare mentala in aceasta curioasa lume a inconstientului. Cand acest impuls gaseste un obiect prin intermediul caruia poate obtine o satisfactie fie si temporara, atunci, calatoria acestuia se va incheia prin aparitia excitatiei. Dar acest proces recurent mai are si o alta functie mentala importanta deoarece educa preconstientul (acea parte a inconstientului din care imaginile pot fi aduse la nivelul constiintei ) cu privire la valoarea vietii simbolice si a aculturatiei egoului inconstient care gaseste obiectele cu care sa intampine impulsurile corpului.

Daca ne gandim la o tanara fata care doarme, o parte a visurilor ei va realiza acest proces avandu-l pe tata ca obiect central al acestor impulsuri. S-ar putea ca acest lucru sa duca catre o reprezentare directa a sa ca un obiect sexual, dar este mult mai probabil ca egoul inconstient sa mascheze dorinta si obiectul sexual printr-un compromis, fara de care nu ar fi posibila reprezentarea. Asadar de la corp catre minte. Aceasta este directia topografiei.

Daca insa tatal invadeaza patul copilului, el devine un obiect care cauta corpul copilului ( si un raspuns la nivel somatic ) pentru scopurile sale. Copilul este astfel prins intr-o inversare a schemei structurale a personalitatii, pe masura ce obiectul dorintelor sale distruge valentele acestei scheme.

Ceea ce ar fi trebuit sa fie punctul terminal al eliberarii de excitatie, devine un reflux, o miscare necontrolata a excitatiei care de aceasta data se va propaga in sens invers, de la reprezentarea simbolica catre cea mentala si catre corp. Efectul acestei inversari a schemei structurale a personalitatii este acela de a alarma psihicul in privinta consecintelor prelucrarii dorintelor si de a contribui la stergerea selectiva a reprezentarilor ulterioare. Procesele mentale importante cum ar fi condensarea ( in psihanaliza : reprezentarea a doua sau mai multe idei,amintiri, sentimente sau impulsuri de catre un cuvant sau o imagine ) si proiectia ( transferul unei emotii de la un obiect asupra caruia s-a reflectat catre un alt obiect sau persoana ), care sunt factori vitali in formarea simbolisticii la copii si in exprimarea inconsientului prin intermediul jocurilor, sunt golite de continut. Schimbarea topografica creeaza o paranoia secreta. As dori sa subliniez ca aceasta paranoia secreta aparuta la copilul abuzat nu este o suspiciune fata de tata sau de orice alt barbat, desi lucrurile ar putea parea astfel. Paranoia consta in frica fata de inversarea proceselor psihice, inversare care poate afecta in mod grav personalitatea. Spaima este in principal legata de continuarea golirii de continut a proceselor mentale si nu de simpla frica de a fi atinsa de tata. Nu corpul este adevarata victima a violului, ci mintea si individualitatea.

Nici un loc de odihna

Daca incestul comis de catre tata ca obiect cu incarcatura sexuala ce-si cauta placerea in psihicul si corpul copilului va institui aceasta inversare a schemei structurale a personalitatii, atunci, acest viol va ataca chiar visul si procesele de constituire a acestora. Daca el este obiectul dorintei copilului, atunci el este menit sa se afle in "interiorul" spatiului oniric si nu in lumea exterioara. Fiecare copil abuzat, trebuie sa-si fi pus in timpul noptii intrebarea: "este acesta un vis ?", "chiar se intampla acest lucru cu adevarat ?" Stim faptul ca visul in sine este un act psihic de o eficienta extraordinara. Are menirea de a filtra evenimentele bogate in simboluri de pe parcursul unei zile, in asa fel incat sa stabileasca o punte intre experientele anterioare, cu scopul de a sprijini relatia creatoare a persoanei cu faptele reale. Cand tatal patrunde in acest spatiu, se produce un scurtcircuit al proceselor onirice, astfel incat din acest moment visarea va purta un germen al spaimei ca ea nu se desfasoara cu adevarat in interiorul fiintei si nu asigura suficienta protectie impotriva patrunderii realitatii.

Din acesta cauza, copilul nu se va putea simti in siguranta in a face distinctia dintre vis si realitate, o incapacitate ce va incarca visele cu o stare de anxietate care cel mai adesea va duce la trezirea copilului dintr-un cosmar. In acesta privinta, cosmarul reprezinta panica psihotica a celui care viseaza fata de incapacitatea de a face distinctia dintre vis si realitate. Este momentul cand cea care viseaza simte ca visul este real, ca este captiva in interiorul realitatii si ca in acest fel va trebui sa se intorca in lumea reala pentru a-si gasi usurarea. Acest lucru reprezinta o inversare a locului de odihna. Visatorul neanxios isi gaseste odihana prin somn, in timp ce victima cosmarului nu isi poate gasi odihna niciunde.

Daca victima abuzului va duce cu sine in viata de adult o oroare de a visa, care fie ii saraceste viata simbolica interioara, fie va alimenta procesul oniric cu o incarcatura cronica de anxietate, atunci ea va fi si incapabila de a trai stari de reverie. Procesul oniric joaca un rol important in dezvoltarea spatiului psihic intern, dar acest spatiu ( in care noi visam, fantazam, vorbim cu noi insine si gandim ) nu este perceput de catre victima incestului ca un recipient adecvat ce ar putea transforma experienta de viata intr-o materie care sa hraneasca psihicul. Victima molestata poate fi profund paralizata, incapabila sa traiasca acea reverie esentiala pentru transformarea experientei in reflectie. Astfel, aceasta persoana va avea o oarecare incapacitate in a invata din experienta analitica, iar psihanalistul va observa ca ea are o aversiune de a fi psihanalizata.

Teama de psihanaliza

Dupa parerea noastra, aceasta este trasatura cea mai periculoasa a traumei produse de abuzul sexual. Copilul nu numai ca nu poate gasi adevarata odihna, dar, temandu-se de prelucrarea psihica a elementelor realitatii, el va avea dificultati in constructia elementelor psihice si in trairea reveriei. Toate aceste vor avea bineinteles efecte asupra psihanalizarii victimei. Psihanaliza nu este perceputa ca fiind folositoare, ci ca un atac asupra sinelui, care nu face decat sa sublinieze inadecvarea persoanei si distantarea de viata sociala. S-ar putea ca tocmai acest lucru sa explice de ce unele victime asociaza psihanaliza cu molesterea. Ele pot renunta la psihanaliza in favoarea unei alte forme de tratament pentru ca-l percep pe psihanalist ca pe un agresor. De ce se intampla acest lucru ? Putem sa spunem pur si simplu ca il percep pe psihanalist ca pe acela care vrea sa le seduca ? Daca acest lucru pare a fi un element semnificativ al acuzatiei, atunci de ce este astfel ? De ce este perceput psihanalistul in acest mod si de ce nu se intampla acelasi lucru si in cazul psihoterapeutului ? Trebuie sa se tina cont de faptul ca nu psihanalistul ca persoana este perceput negativ, ci psihanaliza in sine. Distanta care apare intre corpul psihanalistului si simturile pacientului duce la rememorarea agresiunii asupra aparatului mental. Acesta persoana nu doreste sa experimenteze trairi sexuale si nevoi personale care se ivesc din interior si sunt indreptate catre psihanalistul-tata. Situatia in sine este scena seducerii initiale, o scena d?j? vu care este coplesitoare. Una dintre temerile persoanei este aceea ca daca ar trebui sa se relaxeze intr-un cabinet de psihanaliza si sa se odihnesca, atunci, in momentul cand ea isi poate reprezenta nevoile si dorintele, obiectul cu incarcatura sexuala va patrunde in spatiul mental, va exploata psihicul ei si va creea o inversare a schemei structurale a personalitatii, care nu este perceputa pur si simplu ca o suprimare paradoxala a obiectului dorintei, ci ,mult mai important, ca o destructurare a proceselor psihice esentiale.

Cum poate psihanalistul sa abordeze aceasta situatie, fara sa afecteze mintea pacientului ? Credem ca psihanalistul trebuie sa astearna pe hartie cat mai repede posibil natura acestei experiente de transfer a procesului analitic. Trebuie sa analizam mai intai semnificatia tacerii care apare intre medic si pacient. Acesta tacere psihanalitica necesita urmatoarele comentarii :" poate ca aceasta tacere pare ciudata, sau ea nu este deloc odihnitoare, sau te lasa incordat, intrebandu-te "ce are de gand acest barbat ?"Interpretarea analitica poate inspira cateva comentarii ulterioare facute de catre psihanalist, cum ar fi : " vad ca esti socata de afirmatiile mele, s-ar putea sa te intrebi ce am de gand, oare la ce se asteapta de al mine, ce pot face cu afirmatiile acestui om?" Momentele de panica claustrofobica ale pacientului trebuie sa fie imediat sesizate : " oh, nu pot gandi aici, aici sunt complet descoperit, sa ies cat mai repede din locul acesta de nebuni, tocmai m-a intrebat ceva si imi asteapta raspunsul, vrea ceva de la mine, trebuie sa scap de aici!" Cu pacientul care are astfel de probleme mentale trebuie dusa o munca sustinuta. Dispretul victimei fata de procesul analitic reflecta un dispret compensatoriu de inteles fata de propriile ei procese mentale. Putem intelege astfel de ce pacienta trebuie sa-si blocheze propria minte si de ce trebuie sa refuze psihanaliza. Ca o ironie, o astfel de persoana ce se confrunta cu psihanaliza, pur si simplu crede ca este suficient sa anunte ca a fost abuzata sexual, ca si cum acest lucru ar fi suficient pentru a explica sau a repara trauma produsa de abuz. Dar aceasta trauma, nu se afla numai in derularea actului in sine.

Intr-adevar, cel mai adesea, victima molestarii parentale va descrie actul in sine fie in niste termeni vagi sau neclari, fie intr-o maniera ce uimeste prin precize. Confuzia care apare in ceea ce priveste determinarea sinelui, este traita fara a beneficia de o activitate mentala reflectiva, deoarece pacientul are oroare de a visa si nu are experienta reveriei. Aceasta trasatura se va manifesta ca o incapacitate initiala de a face uz de psihanaliza si ca o interpretare imediata a procesului analitic ca o incercare de seductie.

Totusi, prin faptul ca analistul interpreteaza experientele pacientului si pentru ca se afla prezent langa pacient, acesta din urma va fi in stare in final sa accepte procedura psihanalitica.

Intr-adevar, interpretarea analitica a transferului constituie o transformare a ororii pacientului si un sprijin acordat acestuia in refacerea psihicului care astfel devine apt de a prelucra datele realitatii inconjuratoare. In acelasi timp, acesta cooperare pentru restructurarea psihicului permite celui supus psihanalizei sa poata avea dorinte si nevoi sexuale si sa perceapa un obiect real ca avand incarcatura sexuala. Obiectul real va putea fi in acest fel proiectat in spatiul interior si acceptat din punct de vedere sexual tocmai pentru ca psihanalistul pastreza distanta. In aceasta privinta credem ca o simpla psihoterapie va restabili relatia pacientului cu o mama destul de buna, dar nu va restabili in mod necesar relatia cu tatal.

Contratransferul

Scriind acest capitol, am incercat sa lucrez la un contratransfer pe care il am cu femeia supusa abuzului sexual si tocmai in acest sens ma adresez celor doua teorii ale lui Freud referitoare la isterie.

Un contratransfer- exemplificare: am primit in cabinet o tanara femeie in jurul varstei de 20 de ani. Arata interesant si pe masura ce im povestea despre depresiile si viata ei, ma gandeam ca voi avea de-a face cu o situatie promitatoare din punct de vedere psihanalitic. La prima sau la cea de-a doua sedinta pacienta a devenit ciudat de tacuta. Parea sa fi renuntat la orice efort in a se implica sau in a-mi dezvalui alte lucruri despre ea. Privea in podea. I-am spus ca parea a nu fi in apele ei. Mi-a raspuns ca exista ceva ce nu mi-a impartasit si ca din acest motiv a venit la mine pentru a o ajuta. Am simtit cum ma cuprinde indoiala. Nimeni nu vine la psihanalist pentru un singur motiv. O asemenea afirmatie este tipica pentru un anumit gen psihologic. Pacienta mi-a descris un abuz sexual si dupa aceea a privit in tavan, iar restul a trebuit sa il rezolv eu. Cred ca aceasta confesiune referitoare la un transfer constituie pentru psihanalist insasi esenta traumei molestarii. Daca persoana afirma ca a fost violata, atunci acest lucru trebuie acceptat ca fiind sursa de necontestat a problemelor ei. Stiu ca pacientul ma va scruta pentru a descoperi orice semne de neincredere si mai stiu si ca nu vreau sa fiu implicat in judecarea faptului daca molestarea s-a petrecut cu adevarat sau nu. De ce nu ma intereseaza acest lucru ? Pentru ca in aceasta situatie, mintea mea ar fi distrasa de la atentia pe care ar trebui sa o acord pacientului si face ca persoana sa aiba numai o singura dimensiune. Si tocmai acest lucru pare a fi lucrul pe care ea si-l doreste. Ea cere sa o privesc numai la suprafata.

Intr-un fel, victima paseaza ceea ce i s-a intamplat psihanalistului, care ar putea sa simta ca a pierdut dreptul sau de a face analiza, cam in aceeasi maniera in care pacientul si-a pierdut dreptul sau de a visa, de a se juca si de a avea dorinte. Actul pe care victima a fost obligata sa-l suporte are o anumita greutate si datorita transferului va avea darul de a-l indeparta pe psihanalist de la menirea sa.

Stiu ca de fiecare data cand aud astfel de vesti ma simt deprimat si trebuie sa marturisesc ca aceasta stare nu se datoreaza empatiei cu victima. Nu este din cauza faptului ca simt mila fata de aceasta. Sunt trist datorita faptului ca ( aparent ) analiza a luat sfarsit. Eu sunt scos pe linie moarta. Devin redundant. Sunt exilat catre rolul de psihoterapeut. Si sunt mai ales suparat ca acest lucru mi se intampla tocmai mie. Cand tatal isi violeaza copilul, acesta din urma nu se va mai putea juca cu acest tata in minte. El va distruge imaginarul copilului, in acelasi mod in care declaratia abrupta a pacientului nu imi mai da posibilitatea sa mi-l imaginez pe acesta in mai multe ipostaze, sa reflectez asupra mai multor teme, sa fac anumite speculatii, sa ma joc cu reprezentarile. Nu! Eu va trebui sa ma concentrez pe acel act, fara alte digresiuni.

Urmator >

2001-2005 SEXDEX - un proiect Societatea de Educatie Contraceptiva si Sexuala
Finantat de Programului Natiunilor Unite pentru Dezvoltare, cu sprijinul Ambasadei Marii Britanii si USAID prin John Snow Inc.
Gazduire Web asigurata de Gazduire.ro