SexDex - Acasa
arrow Acasa arrow Tineri arrow Metode contraceptive arrow Dincolo de prezervativ : Viitorul contraceptiei masculine
Meniu principal
Acasa
Noutati
Tineri
FAQ
Legaturi
Cautare
Formular conectare
Utilizator
Parola
Salveaza

Ai uitat parola?
Nu ai cont? Creaza unul
Sistem sanitar
Cabinete PF
Spitale
Contraceptive
 

Notice: Undefined variable: row in /home7/sexdex/public_html/mambots/content/simpleboard.discussbot.php on line 21

Notice: Trying to get property of non-object in /home7/sexdex/public_html/mambots/content/simpleboard.discussbot.php on line 21
Dincolo de prezervativ : Viitorul contraceptiei masculine PDF Tipareste E-mail
Evaluare utilizatori: / 8
SlabPerfect 

De Nancy J Alexander

Barbatii au avut de mult timp o paleta destul de limitata de metode contraceptive : abstinenta, coitul intrerupt, prezervativele si vasectomia. Cu aproximativ 3 milioane de sarcini nedorite sau neplanificate pe an numai in Statele Unite, rezulta clar faptul ca metodele contraceptive mai pot fi inca perfectionate.

Cercetarile in privinta contraceptiei masculine din ziua de azi au ca obiectiv gasirea unei metode contraceptive sigure, de durata dar reversibila, lipsita de eventuale efecte secundare si care sa poata fi aplicata la un moment situat inainte de actul sexual propriu -zis. O astfel de metoda ar reduce raspandirea unor boli cu transmitere sexuala si ar trebui sa nu fie nici foarte costisitoare. Nici un produs aflat la aceasta ora in studii nu intruneste toate aceste conditii in mod cumulativ, dar cateva metode ar putea sa fie de viitor.

Desi cercetarile au facut pasi importanti, psihologia masculina conspira impotriva gasirii unei solutii usoare. In fiecare zi, un barbat produce zeci de milioane de spermatozoizi a caror eliminare sau inactivare este o sarcina mai mult decat dificila. In opozitie, o femeie elibereaza de obicei un singur ovul cu fiecare ciclu de ovulatie. In plus, producerea spermatozoizilor in testicule si maturarea lor ulterioara in canalele aferente si epididim unde devin capabili sa fertilizeze un ovul, este un proces indelungat care necesita trecerea a 75 de zile. Asadar, chiar daca nu am interveni asupra testiculelor si am opri producerea imediata de sperma, metoda contraceptiva va avea efect numai pentru doua luni si jumatate. Tot asa, este nevoie de aceeasi perioada de timp pentru a reveni la fertilitate dupa ce s-a renuntat la folosirea contraceptivului.

Tinand cont de aceste provocari inerente, mijloace contraceptive pentru barbati complet diferite fata de ceea ce cunoastem deja, nu sunt de astepta mai inainte de trecerea unei perioade de 5 pana la 10 ani. Acest termen poate parea surprinzator insa trebuie tinut cont de faptul ca dezvoltarea oricarei noi tehnologii contraceptive are nevoie de 10 pana la 20 de ani. In aceasta perioada trebuie gasite noi modalitati de abordare a metodelor contraceptive masculine clasice- imbunatatirea prezervativelor actuale ar putea constitui o astfel de posibilitate.

Visul unei pilule contraceptive masculine - sau orice altceva asemanator - nu paleste in fata impedimentelor de tot felul. Cercetarile pe termen lung privind contraceptia masculina sunt axate in principal pe modul de functionare al hormonilor blocatori si dezorganizatori care au menirea de a perturba producerea si maturarea spermei sau aducerea acesteia intr-un stadiu de infertilitate.

Hormonii inhibitori

Prima abordare cu adevarat novatoare a problemei contraceptiei masculine va avea ca scop manipularea hormonilor in scopul de a bloca producerea de sperma. Producerea spermei este controlata de catre hormonul eliberator de gonadotropina un hormon produs de hipotalamus care are rolul de a stimula glanda pituitara sa produca horomon luteinizant( LH ) si foliculo- stimulant ( FSH ). LH stimuleaza testiculele sa produca testosteron. Acest steriod impreuna cu FSH determina celulele din testicule sa se divida pentru ca in final sa dea nastere la sperma.

O cale a acestui atac hormonal consta in injectiile intramusculare cu un androgen ( testosteron sau un alt hormon masculin inrudit cu acesta ), care este eliberat in fluxul sangvin. Strategia, care este intens studiata de catre OMS, pleaca de la observatia ca hormonii androgeni liberi trimit creierului instructiuni de a diminua secretia de hormon eliberator de gonadotropina si implicit sa reduca secretia de LH si de FSH. Reducerea cantitatii de LH si FSH duce la reducerea dramatica a cantitatii de sperma.

Acest gen de abordare s-a dovedit a fi un real succes in incercarile clinice, dar necesitatea efectuarii de injectii bisaptamanale o face inabordabila din punct de vedere comercial. Un alt aspect negativ este acela niveluri crescute de hormoni androgeni pot produce efecte secundare deranjante - cel mai importante fiind : iritabilitate crescuta, acnee si niveluri scazute de lipoproteine cu densitate mare ( colesterolul " bun " ). Din fericire, adaugarea unui progestin, ( o varianta sintetica a hormonului feminin progesteron ) pare sa permita barbatilor sa ia o cantitate mai mica de hormon androgen; o solutie deci care este menita sa elimine efectele secundare si care este mai sigura decat luarea unui simplu hormon androgen. Un studiu in Indonezia in care s-au folosit atat Depo-Provera, un progestin folosit ca anticonceptional la femei, cat si o forma de testosteron, a condus la eliminarea spermei. Un astfel de tratament combinat ar oferi probabil in jur de 3 luni de protectie - cam tot atat cat pot obtine femeile care folosesc Depo - Provera, putand fi pus pe piata pana in anul 2010.

O strategie similara, adoptata de catre William J. Bremner de la administratia Centrului Medical pentru Veterani din Seattle a explorat amestecarea unui hormon androgen cu un antiandrogen, un steroid, care reduce cantitatea de androgeni necesara pentru a opri producerea de sperma.

Ca o alterantiva la administrarea de androgeni, se poate bloca activitatea hormonului eliberator de gonadotropina ( HEG ) cu anumite molecule care nu produc efectele secundare date de folosirea androgenilor. Este vorba de mici proteine, sau peptide, care deja exista dar care nu raman in fluxul sangvin suficient timp pentru a capata efect contraceptiv, decat daca sunt injectate zilnic. Cercetatorii au elaborat un inhibitor non-peptidic care ar putea in cele din urma sa conduca la o pilula. Blocarea HEG va duce la blocarea producerii de testosteron, in asa fel incat barbatii vor fi nevoiti sa ia hormoni androgeni de inlocuire pentru a-si pastra masa musculara, caracteristicile sexuale masculine si libidoul. Biochimistii ar putea de asemenea sa produca medicamente speciale care ar putea sa imite efectele inhibitoare asupra spermei pe care le au hormonii androgeni, fara a introduce insa in ecuatie si efectele secundare pe care acestia le pot produce. A inceput deja testarea unui analog al testosteronului. Spre deosebire de testosteron, ccompusul in cauza rezista descompunerii in dehidrotestosteron, un metabolit care poate declansa acnee si inflamarea prostatei.

S-ar putea ca in 20 de ani barbatii sa capete acces la agenti cu efect de lunga durata ( protectie de ordinul lunilor ) care, in loc sa perturbe echilibrul natural hormonal, vor actiona direct asupra spermatogenezei ( procesul de producere a spermatozoizilor ). Alti agenti ar putea sa actioneze impiedicand maturizarea spermei in cadrul epididimului ( o pereche de canalicule incolacite de 4 pana la 6 metri care pornesc din testicule ). Sau ar putea sa inhibe fuziunea dintre spermatozoizi si ovule. Contraceptivele care actioneaza direct asupra acestor procese pot sa treaca in mod teoretic peste doua obstacole intalnite in metodele contraceptive hormonale : interferenta lor cu producerea de testosteron si intarzierea importanta atat in instalarea infertilitatii cat si in revenirea la starea de fertilitate normala.

Noi stategii

Cercetarile de baza in privinta formarii spermei pot conduce catre o arie noua de strategii contraceptive. In procesul de dezvoltare a spermei, precursorii celulari ai spermei isi au originea in celulele nediferentiate care sunt produse de catre canalele seminifere care se gasesc in interiorul testiculelor. Atunci cand celulele de baza se divid, o parte din celulele succesoare se transforma in spermatogonii, care in cele din urma dau nastere spermei; restul va ramane sub forma de celule de baza, formatoare.

Din momentul in care aceste evenimente au loc, spermatozoizii incep sa se deplaseze incet catre partea centrala a tuburilor seminifere, in timp ce primesc sustinere trofica de la alt tip de celule, anume de la celulele Sertoli. Celulele sexuale in cauza trec printr-o etapa de diviziune numita meioza, in care fiecare celula se divide in alte doua, producand alte 4 noi celule. Dupa meioza, fiecare noua celula contine 23 de cromozomi, jumatate din numarul normal, permitand acestora sa se combine cu ceilalti 23 de cromozomi prezenti in ovulul femeii.

Inainte ca acestia sa devina maturi, celulele spermatice trec printr-un proces de metamorfoza ( spermatogeneza ) dupa care ajung s capete forma finala cu un capat turtit si cu codite. In acest punct, celulele spermatice incep sa calatoreasca catre epididim, tubul incolacit care leaga testiculele de canalele deferente. Procesul lor de maturare continua - sperma capata motilitate de exemplu. Celulele spermatice tinere raman in continuare in epididim pana in momentul in care sunt expulzate in afara organismului unde pot intalni un ovul pe care sa-l fertilizeze.

Un medicament poate interfera cu aproape oricare din stagiile amintite mai inainte. Poate impiedica celulele de baza sa se diferentieze in celule sexuale barbatesti, sau poate actiona asupra uneia din numeroasele enzime si alte proteine care au functia de a regla functionarea celulelor Sertoli, a meiozei sau a spermatogenezei.

Din diferitele cercetari care s-au concentrat pe observarea diferitelor etape ale spermatogenezei, cercetatorii au tras concluzia ca intreruperea maturarii spermei cand aceasta se gaseste in epididim si capata mobilitate si capacitatea de a fertiliza un ovul, ar putea fi varianta cea mai fezabila. De ce ? Indiferent daca vor fi luate pe cale orala, prin injectare sau implant, medicamentele care au ca scop intreruperea maturarii spermei trebuie sa ajunga la testicule sau epididim prin intermediul fluxului sangvin; oricum, medicamentele care ar trebui sa indeplineasca aceasta functie prin intermediul sangelui, nu ajung exact in partile gonadelor ( testicule ) unde sperma este produsa. Ba chiar mai mult, multe medicamente care sunt capabile de a opri producerea spermatozoizilor s-au dovedit toxice pentru spermatogonii ducand in final la sterilitate permanenta.

Epididimul a fost luat in colimator de o serie de cercetatori in domeniul sintezei de medicamente. Interventia la nivelul epididimului poate afecta atat numarul total de spermatozoizi cat si capacitatea acestora de a mai fertiliza un ovul. S-a constatat in urma unor analize, ca o substanta ( triptolid ) care a fost izolata dintr-o planta originara din China care era folosita pentru tratamentul bolilor de piele si a artritelor reumatoide afecteaza fertilitatea prin reducerea motilitatii spermei din epididim.

Deoarece aceasta substanta afecteaza producerea spermei, cercetatorii s-au temut ca nu cumva folosirea ei sa nu duca la infertilitate. Studii mai recente efectuate la Universitatea Harbor din California au aratat ca administrarea unor doze reduse din aceasta substanta pare sa nu afecteze productia de sperma din testicule, reducand insa cantitatea de sperma activa din epididim cu aproape 70%.

In timpul maturarii spermei in epididim modificarile care apar in compozitia membranei plasmatice lipidice externe permit aparitia unor reactii biochimice care dau spermei capacitatea de a fertiliza un ovul. In momentul in care un spermatozoid matur intalneste un ovul, membrana externa a acestuia fuzioneaza cu o structura din varf spermatozoidului ( acrozom ) care contine enzime. Aceste enzime au menirea de a distruge membrana exterioara a ovulului pentru a permite in final penetrarea materialului genetic al barbatului si realizarea fertilizarii.

Cercetatorii au luat in calcul si potentialul unor medicamente antidepresive cum ar fi nifedipina de a inhiba fertilitatea, probabil prin prevenirea incorporarii unor celule receptoare in membrana plasmatica atunci cand sperma se mai afla inca in epididim. Acest receptor este necesar pentru ca reactia dintre membrana plasmatica si acrozom sa aiba loc pentru a se ajunge in final la fertilizarea ovulului. Susan Bennof si colegii sai au descoperit acest efect contraceptiv in cadrul Spitalului Universitar North Shore din Manhasset, New York. Ei au observat ca sperma prelevata de la anumiti barbati nu reusea sa fertilizeze in vitro ovule care proveneau de la partenerele lor. Analiza ulterioara a relevat faptul ca barbatii in cauza luau nifedipina, o substanta care intervine in metabolizarea calciului celular. Oprirea medicatiei duce la revenirea la normal.

Benoff sugereaza ca acest medicament interfereaza cu eliberarea enzimelor din acrozom responsabile cu posibilitatea de a fertiliza ovulul. Studiile curente incearca sa-si dea seama daca alte medicamente asemanatoare nifedipinei pot fi adaptate in asa fel incat sa afecteze sperma, fara a afecta in acelasi timp presiunea arteriala si ritmul cardiac, asa cum face nifedipinul.

Studiile epididimului par de asemenea sa sugereze si existenta altor modalitati de a inhiba fertilitatea. In timpul celor 10-14 zile cat se dezvolta in epididim, sperma acumuleaza colesterol care are rolul de nu duce la declansarea prematura a reactiei biochimice dintre membrana celulara si acrozom. Substantele chimice care impiedica acumularea de colesterol de catre sperma in interiorul epididimului- fie prin lipsa fie prin supra-saturare - se pot dovedi contraceptive daca reusesc sa blocheze reactia membrana- acrozom sau determina ca aceasta reactie sa fie decalata, avand loc in cadrul epididimului. O alta stategie poate urmari blocarea anti-oxidantilor din epididim, fapt ce va duce permite radicalilor liberi sa atace membrana, distrugand-o.

Vanzarea pilulei contraceptive pentru barbati.

Pe termen scurt, dificultatile ar putea sa rezide atat in marketing cat si in problemele de ordin stiintific. Unele companii ezita sa investeasca in dezvoltarea unor contraceptive pentru barbati datorita dificultatilor de promovare si impunere pe piata pe care le vor intampina. Spre deosebire de femei care se duc de obicei la ginecolog o data pe an, barbatii, cel mai adesea nu au nici un fel de relatii cu un doctor de familie sau cu un urolog care ar putea sa le dea de stire atunci cand apar noi metode contraceptive.

Ca si in cazul oricarui medicament, potentialele efecte secundare pot semana reticenta printre eventualii producatori. Dar, poate cea mai mare temere a lor este legata de faptul ca aparitia unei astfel de metode contraceptive pentru barbati ar putea induce noi tensiuni intre partednerii sexuali. Femeile trebuie sa aiba incredere in parteneri - care nu risca o sarcina - sa inghita cuminte o pastila sau sa-si administreze singur o injectie. Intr-o astfel de situatie, companiile farmaceutice s-ar putea gasi in situatia ca in momentul promovarii noului produs, sa ofere femeilor si un set de control al nivelului spermatozoizilor, pentru a fi siguri ce cele spuse de partener.

Indiferent de impedimentele care pot aparea pe drum, cert este ca cercetatorii vor impinge descoperirea unor contraceptive pentru barbati mai departe, deoarece cresterea continua a populatiei mondiale si numarul prea mare de sarcini nedorite pun serioase probleme. Populatia mondiala a atins deja cifra de 6 miliarde si continua sa creasca rapid in timp ce resursele planetei nu pot tine pasul cu ritmul atroce de exploatare impus de Homo Sapiens Sapiens.


< Anterior   Urmator >

2001-2005 SEXDEX - un proiect Societatea de Educatie Contraceptiva si Sexuala
Finantat de Programului Natiunilor Unite pentru Dezvoltare, cu sprijinul Ambasadei Marii Britanii si USAID prin John Snow Inc.
Gazduire Web asigurata de Gazduire.ro